Normă
metodologică din 1999, pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru
Publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din 10 august 1999
Art. 1. - Taxele
judiciare de timbru reprezintă plata serviciilor prestate de către
instanţele judecătoreşti, Ministerul Justiţiei şi
Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Art. 2. -
Acţiunile şi cererile se împart, din punct de vedere al taxelor
judiciare de timbru, în următoarele categorii:
A. acţiuni
şi cereri evaluabile în bani;
B. acţiuni
şi cereri neevaluabile în bani;
C. acţiuni
şi cereri pentru care legea stabileşte un regim distinct de taxare,
după cum urmează:
a) cereri pentru
acordarea personalităţii juridice pentru autorizarea
funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane juridice;
b) cereri în
domeniul drepturilor de autor şi de inventator;
c) cereri
neevaluabile în bani, în materie comercială;
d) acţiuni
şi cereri referitoare la raporturile de familie;
e) cereri formulate
potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.
36/1995;
f) acţiunile
şi cererile prevăzute de Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea
dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare şi de Legea
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, altele
decât cererile de efectuare a operaţiunilor de publicitate;
g) cereri pentru
exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti;
h) cereri în
vederea declarării recursului în anulare în cauze civile, adresate
Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Curtea
Supremă de Justiţie;
i) alte
acţiuni şi cereri pentru care, prin legi speciale, se prevede un
regim special de taxare;
j) cereri pentru
transcrierea (intabularea) înstrăinărilor de imobile, pe bază de
acte sub semnătură privată, şi ordonanţelor de
adjudecare;
k) cereri pentru
transcrierea (intabularea) dreptului de proprietate asupra activelor imobiliare
vândute de către societăţile comerciale cu capital de stat
şi de fostele cooperative agricole de producţie;
l) înscrierea
drepturilor reale de garanţie (gaj, ipotecă, privilegii, fidejusiuni
reale);
m) cereri pentru
alte transcrieri, înscrieri sau notări în registrele de publicitate a
situaţiei juridice a imobilelor, inclusiv radierea drepturilor reale de
garanţie;
n) cereri pentru
eliberarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar.
Art. 3. - (1) Sunt
plătitori ai taxelor judiciare de timbru toate persoanele fizice şi
persoanele juridice.
(2) Taxa
judiciară de timbru, plătită la introducerea acţiunii sau a
cererii ori pe parcursul procesului, se suportă de către partea
căzută în pretenţii, potrivit Codului de procedură
civilă.
(3) În cazul în
care partea care a introdus acţiunea sau cererea a fost scutită,
total sau parţial, de taxa judiciară de timbru, instanţa de
judecată nu poate obliga partea căzută în pretenţii
Art. 4. - (1)
Taxele judiciare de timbru sunt de trei feluri: fixe (exprimate în sume
absolute), proporţionale şi pe tranşe (exprimate în procente).
(2) Taxele în
sumă fixă se aplică acţiunilor şi cererilor
neevaluabile în bani, precum şi celor evaluabile în bani, pentru care prin
lege s-a stabilit o taxă în sumă fixă.
(3) Taxele
proporţionale, ca şi cele pe tranşe se aplică
acţiunilor şi cererilor evaluabile în bani şi se calculează
la valoarea supusă taxării.
Art. 5. - (1) Se
consideră acţiuni şi cereri evaluabile în bani cele al
căror obiect este un drept patrimonial ce poate fi evaluat în bani.
(2) Valoarea la
care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută
în acţiune sau în cerere. Dacă această valoare este
contestată sau apreciată de instanţe ca vădit derizorie,
evaluarea se face pe cale de expertiză, dispusă din oficiu sau la
cererea oricărei părţi, taxa calculându-se la valoarea
rezultată din expertiză.
(3) Instanţele
nu vor primi (înregistra) acţiunile şi cererile în care drepturile
patrimoniale evaluate în valută nu sunt precizate şi în lei.
Art. 6. - (1) Sunt
considerate evaluabile în bani şi următoarele cereri:
a) cererea pentru
constatarea dobândirii unui drept real;
b) cererea pentru
restituirea prestaţiilor efectuate în temeiul unui act juridic pentru care
s-a cerut constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea,
rezilierea sau revocarea.
(2) În cazul
prevăzut la alin. (1) lit. b) capătul principal de cerere va fi supus
taxei judiciare de timbru prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr.
146/1997.
Art. 7. - În
aplicarea dispoziţiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. c) din
Legea nr. 146/1997, prin titularul cererii se înţelege partea care
contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile
ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor pentru
stabilirea calităţii de moştenitor, a masei succesorale,
cererilor de raport, cererilor de reducţiune a liberalităţilor
şi cererilor de partaj.
Art. 8. - Sunt supuse taxei prevăzute la
art. 13 din Legea nr. 146/1997 cererile care au ca obiect drepturi
nepatrimoniale, care nu beneficiază de scutire de taxe judiciare de timbru
şi pentru care nu s-a prevăzut o altă taxă.
Art. 9. - (1)
Cererile introduse la instanţele judecătoreşti, prin care se
solicită pronunţarea unei hotârâri judecătoreşti care
ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se
taxează corespunzător taxei de timbru pentru autentificarea actului
prevăzute la cap. I pct. 1 din anexa la Ordonanţa Guvernului nr.
12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială,
aprobată şi modificată prin Legea nr. 122/1998, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2)
Dispoziţiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 se aplică în mod
corespunzător.
Art. 10. - (1) Se
taxează după regulile aplicabile cererii sau acţiunii
principale: cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie şi
de chemare în garanţie.
(2) Cererile
reconvenţionale, cererile de intervenţie şi de chemare în
garanţie ce apar în urma unei acţiuni care are ca obiect drepturi
evaluabile în bani sunt supuse taxei judiciare de timbru calculate la valoarea
ce se pretinde prin aceste cereri.
Art. 11. - Când o
acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită,
dintre care unele evaluabile şi altele neevaluabile în bani, taxa
judiciară de timbru se datorează distinct pentru fiecare capăt
de cerere, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care, prin lege,
se prevede altfel.
Art. 12. - În cazul
cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane
pentru acelaşi obiect ori când obiectul este un drept sau o obligaţie
comună, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.
Art. 13. - Nu se
timbrează cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu
modifică valoarea taxabilă sau caracterul cererii iniţiale, ca
de exemplu: cererea cu care se depune lista de martori, cererea pentru
precizarea domiciliului ales sau pentru schimbarea domiciliului, cererea pentru
depunerea recipiselor de consemnare şi a chitanţelor de plată a
sumelor ce reprezintă onorarii pentru experţi, pensii de
întreţinere şi altele.
Art. 14. - De
asemenea, nu se timbrează: cererile de îndreptare a erorilor materiale,
tranzacţiile intervenite între părţi în cursul procesului civil,
cererile accesorii privind cheltuielile de judecată, precum şi
cererile pentru exercitarea căilor de atac în astfel de situaţii.
Art. 15. - (1)
Acţiunea posesorie şi cererile care au ca obiect servituţi se
timbrează, conform art. 3 lit. j) din Legea nr. 146/1997, cu 50.000 lei.
(2) În cazul în
care prin aceeaşi acţiune se cer şi daune pentru lipsă de
folosinţă şi pentru degradare, această cerere se
timbrează separat, la valoare.
Art. 16. - (1)
Cererile pentru repunerea pe rol a procesului a cărui judecare a fost
suspendată datorită părţilor se timbrează cu 50% din
taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea respectivă.
(2) În cazurile în
care suspendarea nu este datorată părţilor, pe cererea de
repunere pe rol se va preciza temeiul suspendării şi se va face
menţiunea: "Cerere exceptată de
Art. 17. - (1)
Cererile pentru eliberarea de către instanţele
judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti,
cu menţiunea că sunt definitive şi irevocabile, prin care se
stabilesc calitatea de moştenitor, masa succesorală, cotele şi
bunurile ce revin fiecărui moştenitor, dacă nu s-a plătit
taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale notariale, se
taxează potrivit cap. I pct. 20 din anexa la Ordonanţa Guvernului nr.
12/1998, aprobată şi modificată prin Legea nr. 122/1998, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) După plata
taxelor succesorale eliberarea de noi copii de pe hotărârile
judecătoreşti prevăzute la alin. (1) se taxează cu 5.000
lei.
Art. 18. - Cererile
pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti sunt supuse taxei judiciare de timbru, conform
distincţiilor prevăzute la art. 11 din Legea nr. 146/1997.
Art. 19. - (1) În
cazul transcrierii (intabulării) hotărârii judecătoreşti
prin care se constată simulaţia actului de vânzare-cumpărare
imobiliară, care anterior a fost transcris (intabulat) în formă
aparentă, se va radia transcrierea (intabularea) anterioară şi
se va efectua o nouă transcriere (intabulare) pe numele
cumpărătorilor reali.
(2) Pentru
transcrierea (intabularea) unor astfel de hotărâri se percepe taxa
judiciară de timbru calculată la valoare.
Art. 20. -
Eliberarea certificatelor de sarcini în urma cercetării registrelor de
transcripţiuni şi inscripţiuni şi, după caz, a
extraselor sau copiilor de carte funciară se taxează cu 5.000 lei
pentru fiecare exemplar.
Art. 21. -
Constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau
revocarea unui act de înstrăinare care a fost transcris (intabulat) nu
îndreptăţeşte la restituirea taxelor percepute, cu excepţia
celor percepute pentru transcrierea ordonanţei de adjudecare, în cazul
încasării acesteia prin recurare.
Art. 22. - (1)
Notările sau înscrierile multiple ce apar într-un singur act se supun
taxării separat, după natura fiecăruia.
(2) Dacă
dintr-un act rezultă cumpărarea unui bun imobil şi transmisiunea
de către cumpărător a uzufructului unei alte persoane, taxa
judiciară de timbru se datorează atât pentru transcrierea
transmisiunii proprietăţii, cât şi pentru constituirea
uzufructului.
(3) Taxele
judiciare de timbru se datorează de către fiecare titular de drepturi
distincte, inclusiv în cazul în care se face o singură cerere de
transcriere (intabulare sau notare).
Art. 23. - (1)
Scutirile de taxe judiciare de timbru aferente acţiunilor şi
cererilor în justiţie se împart în două categorii, şi anume:
a) scutiri care
privesc acţiunile sau cererile având un anume obiect şi care se
aplică tuturor părţilor din proces, însă numai în ceea ce
priveşte obiectul scutit;
b) scutiri care
priveşte anumite persoane şi de care beneficiază numai
persoanele respective. Cererile şi acţiunile formulate de celelalte
părţi procesuale se timbrează potrivit legii.
(2) În cazurile în
care în desfăşurarea procesului se modifică acţiunile sau
cererile şi apar noi capete de cerere sau un alt obiect care nu intră
în scutire, se percep taxele corespunzătoare.
Art. 24. - Sunt
scutite de taxele judiciare de timbru, potrivit legii, acţiunile şi
cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la:
a) încheierea,
executarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice
drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe
salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de
muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de
muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în
aceste litigii;
b) plata muncii
membrilor cooperativelor de producţie meşteşugărească,
de producţie mixtă agricolă-meşteşugărească,
de invalizi şi de prestări de servicii;
c) obligaţiile
legale şi contractuale de întreţinere;
d) stabilirea
şi plata pensiilor, precum şi a altor drepturi prevăzute în
sistemele de asigurări sociale;
e) stabilirea
şi plata ajutorului de şomaj, ajutorului de integrare
profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a
alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu handicap
şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;
f) restituirea de
către persoanele fizice şi juridice care folosesc personal salariat a
sumelor acordate de organul de asigurare cu titlu de pensii şi ajutoare
sociale celor accidentaţi în muncă;
g) stabilirea
şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau din luarea
unei măsuri preventive pe nedrept;
h) adopţie,
constatarea abandonului, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă,
interdicţie judecătorească, asistenţa bolnavilor psihic
periculoşi, precum şi ia exercitarea de către autoritatea
tutelară a atribuţiilor ce îi revin;
i)
sancţionarea contravenienţilor;
j) protecţia
consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru
protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva
agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele
legitime ale consumatorilor;
k) stabilirea
drepturilor persoanelor fizice acţionare la societăţile
comerciale agricole pe acţiuni;
l) valorificarea
drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;
m) amenzile de
orice fel;
n) exercitarea
drepturilor electorale;
o) cauzele penale,
inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale şi morale
decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluţionării dosarului
penal sau prin acţiune civilă separată, introdusă la
instanţa civilă potrivit dispoziţiilor art. 19 şi 20 din
Codul de procedură penală sau ca urmare a amnistiei intervenite în
cursul procesului penal;
p) stabilirea
şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei,
demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice;
r) cererile
introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea
imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cererile accesorii şi incidente;
s) cererile pentru
înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau mixte, adresate
judecătoriei, precum şi transcrierea titlurilor de proprietate sau,
după caz, a contractelor de dobândire a apartamentelor din clădirile
cu mai multe locuinţe, în vederea constituirii asociaţiilor de
proprietari, de locatari sau mixte;
ş) orice alte
acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd,
prin legi speciale, scutiri de taxa judiciară de timbru.
Art. 25. - Sunt
scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi
căile de atac formulate de prefect sau de primar pentru anularea actelor
juridice făcute sau emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 26. - (1) De
asemenea, sunt scutite de taxa judiciară de timbru contestaţiile
introduse împotriva hotărârilor comisiilor constituite în temeiul art. 15
din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate
publică.
(2) Sunt scutite de
taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv
căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera
Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea
Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul
Poporului, Ministerul Public, de Ministerul Finanţelor şi
unităţile din subordinea acestuia, indiferent de obiectul acestora;
cererile şi acţiunile, precum şi căile de atac formulate de
alte instituţii publice/de interes public, indiferent de calitatea
procesuală a acestora, sunt scutite de taxa judiciară de timbru
atunci când au ca obiect venituri publice.
(3) În
înţelesul Legii nr. 146/1997, în categoria "venituri publice" se
includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de
stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului
Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului trezoreriei
statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi
şi comisioane derulate prin trezoreria statului, precum şi veniturile
bugetelor instituţiilor publice/de interes public cu caracter autonom,
provenite din sursele prevăzute în legile de aprobare a bugetelor.
Art. 27. - (1)
Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri, reduceri, eşalonări
sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile
stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
(2) În baza art. 21
din Legea nr. 146/1997, Ministerul Finanţelor poate acorda
facilităţile prevăzute la alin. (1), pentru:
a) cereri de înlesniri
care privesc taxele aferente acţiunilor şi cererilor introduse în
justiţie după data intrării în vigoare a Legii nr. 146/1997;
b) cereri de
înlesniri care privesc diferenţele de taxe judiciare de timbru - aferente
acţiunilor şi cererilor introduse la instanţe înainte de data
intrării în vigoare a Legii nr. 146/1997 -, calculate şi stabilite
potrivit noii legi, ca urmare a majorării pretenţiilor sau valorii
taxabile după această dată.
(3) Aprobarea
eşalonării sau a amânării
(4) Anularea
debitului urmează regimul prevăzut pentru restituirea taxelor
judiciare de timbru.
(5)
Facilităţile acordate de Ministerul Finanţelor se comunică
direct persoanelor care le-au solicitat.
(6) Pentru a
beneficia de scutirile sau înlesnirile acordate, petenţii vor depune
comunicarea, în original, la organul prestator al serviciului.
(7) Depunerea
comunicării privind aprobarea scutirii sau a înlesnirii
Art. 28. - (1) În
cazul în care o instanţă judecătorească trimite spre
judecare unei alte instante o acţiune sau o cerere pentru care s-a
plătit taxa judiciară de timbru în cuantumul legal, nu se percepe o
nouă taxă.
(2) În cazul în
care părţile solicită actualizarea pretenţiilor, în
acţiunile şi în cererile trimise pentru rejudecare se vor percepe
diferenţele de taxe faţă de taxele plătite la introducerea
acţiunii.
Art. 29. - (1)
Determinarea cuantumului taxei judiciare de timbru se face, după caz, de
către instanţa judecătorească, de Ministerul Justiţiei
sau de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
(2) Prestatorul
serviciului taxabil este obligat să comunice în scris plătitorului
cuantumul taxei judiciare de timbru.
(3) Împotriva
modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face contestaţie
potrivit dispoziţiilor aplicabile în materie fiscală.
(4)
Contestaţia se depune la instanţa judecătorească care a
dispus încadrarea în tariful taxelor judiciare de timbru, în termen de 15 zile
de la data comunicării cuantumului sumei datorate, şi va fi
însoţită de documentul de plată a taxei de timbru de 2% la suma
contestată.
(5) Instanţa
judecătorească care a primit contestaţia va remite
direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar
de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile,
dosarul contestaţiei, care va conţine, în mod obligatoriu,
contestaţia petentei şi documentul de plată a taxei judiciare de
timbru pentru contestaţie. Contestaţia se soluţionează,
prin dispoziţie motivată, de către directorul general.
(6) În
situaţia în care petenta este nemulţumită de dispoziţia
dată, procedura de contestare este cea prevăzută la art. 4, 5,
6, 7, 8 şi 9 din Legea nr. 105/1997 pentru soluţionarea
obiecţiunilor, contestaţiilor şi a plângerilor asupra sumelor constatate
şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor
Ministerului Finanţelor.
Art. 30. - (1)
Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie numai în
cazurile prevăzute de lege.
(2) Taxele
judiciare de timbru nu se restituie în cazul în care au fost legal
plătite, dar părţile renunţă la acţiunea sau la
cererea introdusă, cu excepţiile prevăzute de lege.
(3) Cererea de
restituire se adresează instanţei judecătoreşti,
Ministerului Justiţiei sau, după caz, parchetului la care s-a
introdus acţiunea sau cererea, în termen de un an de la data naşterii
dreptului la restituire.
(4)
Instituţiile prevăzute la alin. (3), după avizarea cererii de
restituire, o vor transmite organului fiscal în contul căruia s-a virat taxa
judiciară de timbru, însoţită de o comunicare din care să
rezulte identitatea documentului de plată, cuantumul sumei de restituit,
condiţiile de fapt şi textul legal care îndreptăţeşte
restituirea sumei.
(5) Organul fiscal,
după analiză şi aprobare, cu respectarea normelor în vigoare,
transmite trezoreriei statului cererea respectivă, pentru restituirea
taxelor judiciare de timbru, care se efectuează astfel:
a) în cazul
persoanelor fizice, restituirea sumelor se efectuează prin casieria
trezoreriei statului, direct persoanei în cauză;
b) în cazul
persoanelor juridice, suma se restituie prin trezoreria statului, cu ordin de
plată, în contul beneficiarului indicat în cererea de restituire
aprobată, în condiţiile legii.
(6) Organele
fiscale vor comunica modul de soluţionare a cererii şi/sau cuantumul
sumei restituite, precum şi numărul documentului de restituire a
sumelor solicitate, după caz, la organul prestator al serviciului taxabil.
(7) Pe documentul
de plată care rămâne la prestatorul serviciului taxabil se va face
menţiune cu privire la cuantumul sumei restituite şi la textul legal
care îndreptăţeşte restituirea.
Art. 31. - Taxele
judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca
insuficient timbrate nu se restituie.
Art. 32. - (1)
Dovada achitării taxelor judiciare de timbru se depune la dosarul cauzei.
(2) Persoana care
primeşte acţiunea sau cererea pentru care s-a plătit taxa
judiciară de timbru, precum şi persoana care judecă dosarul sau
prestează serviciul solicitat au obligaţia să verifice
corectitudinea conturilor în care s-au depus ori s-au virat taxele judiciare de
timbru.
Art. 33. - În cazul
în care, cu ocazia transcrierii (intabulării) prevăzute la art. 9 din
Legea nr. 146/1997, se constată fragmentarea valorilor, prin folosirea
oricăror mijloace, în scopul de a se sustrage de la plata taxei judiciare
de timbru, se refuză efectuarea operaţiunii, dacă nu se face
dovada plăţii integrale.
Art. 34. -
Încadrarea în tariful taxelor judiciare de timbru de către instanţele
judecătoreşti constituie o sarcină administrativă
stabilită de lege a acestor organe, în calitatea lor de prestatoare de
servicii taxabile, şi nu constituie obiect al activităţii lor de
judecată.
Art. 35. - (1)
Taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat,
adică înainte de primirea (înregistrarea), efectuarea sau eliberarea
actelor taxabile sau înainte de prestarea serviciilor.
(2) Instanţele
judecătoreşti - cu totul excepţional, pentru motivele
menţionate în rezoluţie - pot reţine cereri sau acţiuni
netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să
plătească taxele până la primul termen de judecată.
(3) În cazul în
care taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul
legal, în momentul înregistrării acţiunii sau a cererii, ori
dacă în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai
mare, instanţa judecătorească va pune în vedere petentului
să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
Când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate, după
înregistrarea acţiunii sau a cererii, taxa judiciară de timbru se
percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de
reducerea ulterioară.
(4) Când prin
cerere se pretind şi majorări de întârziere şi/sau dobânzi,
cuantumul acestora, de la data la care încep să curgă şi
până la data înregistrării cererii sau a completării ei, se
cuprinde în valoarea taxabilă a cererii.
(5) Neîndeplinirea
obligaţiei de plată până la termenul stabilit se
sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
(6) Dacă, în
momentul înregistrării, acţiunea sau cererea a fost taxată
corespunzător obiectului iniţial, dar a fost modificată
ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui
soluţionată în limitele în care taxa judiciară de timbru a fost
plătită.
Art. 36. - (1)
Instanţele judecătoreşti au obligaţia de a
încunoştinţa părţile, o dată cu citarea, despre taxele
judiciare de timbru ce trebuie achitate în cazurile în care acţiunile
şi cererile au fost trimise prin poştă.
(2) În
situaţia prevăzută la alin. (1), dacă acţiunile sau
cererile nu cuprind datele sau documentaţia necesară
caracterizării actului sau calculării taxelor sau dacă nu s-au
anexat dovezile din care să rezulte plata acestora, instanţele
judecătoreşti stabilesc termenul de judecată şi
comunică părţilor, o dată cu citarea, şi
obligaţiile în legătură cu taxa judiciară de timbru ce
trebuie îndeplinite până la termenul de judecată, sub sancţiunea
anulării cererii sau acţiunii.
Art. 37. - (1) În
situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu
soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare sau cu
rejudecarea cauzei în fond constată că, în faze procesuale
anterioare, taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în
cuantumul legal ori nu s-a făcut dovada acordării unei scutiri sau
înlesniri la plată, va dispune obligarea părţii la plata taxelor
judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu
executoriu. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin
executorii judecătoreşti, potrivit legislaţiei privind
executarea creanţelor bugetare.
(2) Organul
prestator al serviciului, primind confirmarea debitului, consideră taxa
judiciară de timbru plătită în măsura în care suma
debitată corespunde taxei legal datorate.
(3) Pentru cereri
şi acţiuni în justiţie, data de la care curge termenul de
prescripţie, în cazul sumelor datorate cu titlu de taxe judiciare de
timbru, este momentul înregistrării acţiunii sau cererii.
Art. 38. - (1)
Taxele judiciare de timbru se plătesc de către persoanele fizice în
numerar, în contul bugetului de stat, la unităţile trezoreriei
statului sau ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni.
(2) Persoanele
juridice plătesc taxele judiciare de timbru în numerar sau prin virament,
în contul bugetului de stat, la unităţile trezoreriei statului în
raza cărora îşi au sediul fiscal.
Art. 39. - Dovada
plăţii taxelor judiciare de timbru o constituie copia de pe
chitanţa de încasare în numerar, eliberată de unităţile
Casei de Economii şi Consemnaţiuni sau de trezoreriile statului sau,
după caz, copia de pe ordinul de plată vizat de unitatea la care s-a
făcut plata, certificate pentru conformitate de organul prestator al
serviciului.
Art. 40. - (1)
Preşedinţii instanţelor judecătoreşti au
obligaţia ţinerii unei evidenţe riguroase a taxelor judiciare de
timbru, prin grefierul-şef, sau, după caz, primul-grefier, urmând ca
datele să fie comunicate trimestrial Ministerului Justiţiei.
(2) Obligaţia
de organizare a evidenţei şi de comunicare a datelor către
Ministerul Justiţiei revine, în mod corespunzător, notarilor publici
şi avocaţilor pentru sumele provenind din taxele de timbru
plătite pentru activitatea notarială, precum şi pentru cele
provenind din impozitele încasate din onorariile avocaţilor şi ale
notarilor publici.
Art. 41. - (1)
Taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială,
impozitul pe onorariile avocaţilor şi ale notarilor publici,
cheltuielile avansate de stat pentru desfăşurarea proceselor penale
suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces,
precum şi amenzile judiciare se încasează în contul bugetului de stat
astfel:
a) la
unităţile trezoreriilor statului se deschid conturile:
- 20.17.01.10
"Taxe judiciare de timbru";
- 20.17.01.12
"Taxe de timbru pentru activitatea notarială";
- 20.08.01.04
"Impozit pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici";
- 20.17.01.15
"Amenzi judiciare";
- 20.17.01.16
"Venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat";
b) în sectoarele 4
şi 5 din municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, unde nu
funcţionează trezorerii ale statului, se deschid la
unităţile Băncii Comerciale Române - S.A. din sectoarele 4
şi 5, pe seama administraţiilor financiare ale sectoarelor respective
şi a Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului
financiar de stat a judeţului Ilfov, conturile bugetului de stat:
- 60.17.x.10
"Taxe judiciare de timbru";
- 60.17.x.12
"Taxe de timbru pentru activitatea notarială";
- 60.08.x.04
"Impozit pe onorariile avocaţilor şi notarilor publici";
- 60.17.x.15
"Amenzi judiciare";
- 60.17.x.16
"Venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat".
(2) Încasarea în
conturile bugetului de stat a taxelor judiciare de timbru, a taxelor de timbru
pentru activitatea notarială, a impozitului pe onorariile avocaţilor
şi ale notarilor publici, a cheltuielilor avansate de stat pentru
desfăşurarea proceselor penale suportate de părţi sau de
alţi participanţi la proces, precum şi a amenzilor judiciare se
efectuează astfel:
a) persoanele
fizice achită în numerar taxele judiciare de timbru, precum şi taxele
de timbru pentru activitatea notarială, impozitul pe onorariile
avocaţilor şi notarilor publici, cheltuielile avansate de stat pentru
desfăşurarea proceselor penale suportate de părţi sau de
alţi participanţi la proces, precum şi amenzile judiciare, la
unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi la casieriile
trezoreriilor statului.
Sumele se depun la
casieriile unităţilor de trezorerie sau la cele ale Casei de Economii
şi Consemnaţiuni, după caz, pe destinaţiile conturilor
prevăzute la alin. (1), şi anume: taxe judiciare de timbru, taxe de
timbru pentru activitatea notarială şi impozitul pe onorariile
avocaţilor şi ale notarilor publici, cheltuielile avansate de stat
pentru desfăşurarea proceselor penale suportate de părţi
sau de alţi participanţi la proces, precum şi amenzile
judiciare, cu înscrierea elementelor specifice taxei respective (numărul
dosarului, prestatorul serviciului etc.).
Încasarea se
efectuează pe bază de chitanţă, iar unităţile
Casei de Economii şi Consemnaţiuni înregistrează în borderou,
după caz, sumele încasate în conturile menţionate la alin. (1) lit.
a) şi b).
Sumele încasate de
către unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni
sunt virate în contul trezoreriei statului sau al administraţiilor
financiare (în sectoarele 4 şi 5 din municipiul Bucureşti) şi al
Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar
de stat a judeţului Ilfov, după caz, la aceleaşi termene la care
se virează şi celelalte venituri bugetare încasate, conform
convenţiei încheiate cu Ministerul Finanţelor;
b) persoanele
juridice achită taxele judiciare de timbru sau, după caz, celelalte
sume prevăzute la alin, (1), prin virare cu ordin de plată tip
trezoreria statului, din conturile acestora deschise la băncile comerciale
în conturile bugetului de stat menţionate la alin. (1) lit. a) şi b).
(3) Ministerul
Finanţelor va comunica lunar Ministerului Justiţiei situaţia pe
conturi a încasării taxelor judiciare de timbru, a taxelor de timbru
pentru activitatea notarială, a impozitului pe onorariile avocaţilor
şi ale notarilor publici, a cheltuielilor avansate de stat pentru
desfăşurarea proceselor penale suportate de părţi sau de
alţi participanţi la proces, precum şi a amenzilor judiciare.
(4) Sumele
realizate din încasarea taxelor judiciare de timbru, din taxele de timbru
pentru activitatea notarială, din impozitele încasate din onorariile avocaţilor
şi ale notarilor publici, din amenzile judiciare şi din recuperarea
cheltuielilor judiciare avansate de stat, prevăzute la art. 25 şi 26
din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct
în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei.
(5) În
execuţie cheltuielile prevăzute la art. 25 din Legea nr. 146/1997 se
efectuează pe baza creditelor deschise pe seama ordonatorilor principali
de credite din bugetul de stat, în limita prevederilor de cheltuieli şi a
încasărilor efective din bugetul de stat, în conturile menţionate la
alin. (1).
(6) În cererile de
deschidere a creditelor bugetare ordonatorii principali de credite vor
menţiona că sumele respective se acoperă din veniturile încasate
la bugetul de stat din taxele judiciare de timbru, din taxele de timbru pentru
activitatea notarială şi din impozitul pe onorariile avocaţilor
şi ale notarilor publici, din cheltuielile avansate de stat pentru
desfăşurarea proceselor penale suportate de părţi sau de
alţi participanţi la proces, precum şi din amenzile judiciare.
(7) Cheltuielile
efectuate în condiţiile Legii nr. 146/1997 se cuprind în bugetele de
venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor principali şi terţiari
de credite, întocmite şi aprobate potrivit reglementărilor în
vigoare.
(8) Ministerul
Finanţelor va pune la dispoziţie Ministerului Justiţiei, la
sfârşitul fiecărei luni, încasările provenind din veniturile
menţionate la art. 25 şi 26 din Legea nr. 146/1997, cu
modificările şi completările ulterioare.
(9)
Disponibilităţile de la finele anului se vor reporta în anul
următor pentru a fi cheltuite cu aceeaşi destinaţie.
Art. 42. - Debitele
constând din cheltuieli avansate de stat şi suportate de părţi
sau de alţi participanţi la proces, precum şi: din amenzi
judiciare neîncasate în condiţiile art. 37 se execută silit prin
executorii judecătoreşti.
Art. 43. - (1)
Veniturile realizate din taxele judiciare de timbru şi din celelalte surse
prevăzute la art. 25 şi 26 din Legea nr. 146/1997, cu
modificările şi completările ulterioare, se vor folosi pentru
funcţionarea judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel,
Curţii Supreme de Justiţie şi a parchetelor de pe lângă
aceste instanţe, a Ministerului Justiţiei, pentru cheltuielile de
personal, pentru magistraţi, asimilaţii acestora, precum şi
pentru celelalte categorii de personal, pentru cheltuielile
gospodăreşti, cheltuielile de procedură, cheltuielile de reparaţii
curente şi capitale, publicaţiile de specialitate, cheltuielile de
capital în vederea construirii de sedii pentru instanţe şi parchete,
dotări, construirea şi achiziţionarea de locuinţe de
serviciu.
(2) Repartizarea
veniturilor din taxele judiciare de timbru şi din celelalte surse
prevăzute la art. 25 şi 26 din Legea nr. 146/1997, cu
modificările şi completările ulterioare, pe beneficiari şi
destinaţii de cheltuieli, se face prin ordin al ministrului
justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi al
Ministerului Finanţelor.
(3) Defalcarea
cheltuielilor pe categorii va fi cuprinsă distinct în bugetul de venituri
şi cheltuieli anual de către fiecare ordonator principal de credite.
În execuţie aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în mod distinct
şi se vor raporta de către fiecare ordonator principal de credite
prin darea de seamă contabilă proprie.
(4) Cu sumele
realizate peste prevederile bugetare la taxele judiciare de timbru pentru
activitatea instanţelor, pentru activitatea notarială, cu cele
provenind din impozitul încasat pe onorariile avocaţilor şi ale
notarilor publici, precum şi cu cele rezultate din cheltuielile avansate
de stat pentru desfăşurarea proceselor penale suportate de
părţi sau de alţi participanţi la proces şi din
amenzile judiciare, stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr.
146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, se
suplimentează prevederile la aceste venituri şi creditele bugetare
aprobate Ministerului Justiţiei. În aceste cazuri Ministerul Finanţelor
va efectua modificările corespunzătoare în structura bugetului de
venituri şi cheltuieli al fiecărui ordonator de credite.
Art. 44. - (1)
Taxele judiciare de timbru, achitate sau transmise spre încasare înainte de
intrarea în vigoare a Legii nr. 146/1997, rămân valabile în situaţia
în care eliberarea actului sau prestarea serviciului taxabil are loc după
această dată.
(2) În
situaţia în care acţiunea sau cererea a fost introdusă în
justiţie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 146/1997, taxele
judiciare de timbru se stabilesc în raport cu legea nouă numai în cazul
plusului de pretenţii solicitat ulterior intrării în vigoare a
acesteia.
p. Ministru de
stat, ministrul justiţiei,
Gheorghe Mocuţa,
secretar de stat